A
L
T
E
R
N
A
T
I
V
A
       
A
C
A
D
E
M
I
C
A
Publicatie electronica de atitudine si initiativa civica si profesionala
Despre GRAUR

Campania pentru integritate academica. Campania antiPlagiat        Ghinesbuca haiducilor si haiduciilor contra civilizatiilor

21 ianuarie 2014

Scoala Scolii: sinteza nr.1

Redactat: Prof.Univ.Dorin Isoc, dr.ing, E-mail personal:Dorin.Isoc@yahoo.com , Web profesional: http://users.utcluj.ro/~isoc. Blog: http://dorinisoc.blogspot.com
Motto:
"Drumul de o mie de leghe începe cu primul pas. "
Proverb chinez
Acest document pune la un loc esenţa discuţiilor şi opiniilor care au avut loc în perioada 13 – 20 ianuarie 2014 pe grupul "Scoala şcolii" https://www.facebook.com/groups/scoala.scolii/
1. Educaţia unui tânăr este asigurată de familie, şcoală şi societate. Fiecare om este responsabil de alegerile pe care le face şi societatea este datoare să-i pună la îndemână cât mai multe alternative.
2. Scoala nu trebuie reformată accidental şi numai în perioade de criză. Scoala trebuie să se adapteze permanent la condiţiile şi cerinţele societăţii.
Educaţia unui tânăr este asigurată de familie, şcoală şi societate. Fiecare om este responsabil de alegerile pe care le face şi societatea este datoare să-i pună la îndemână cât mai multe alternative.
3. Se pare că există trei căi principale de adaptare a şcolii.
a. Prima cale este a adaptării şcolii dinspre interior. Această cale presupune ca dascălii să acţioneze şi să decidă asupra schimbării lor în aşa fel încât să răspundă dezideratelor societăţii. Adaptarea dinspre interior este limitată de calitatea oamenilor din sistem, este limitată de relaţia dintre finanţatorul şcolii şi angajaţii şcolii, este limitată de nevoia de transparenţă impusă de societate.
b. A doua cale este aceea a adaptării şcolii dinspre exterior, la iniţiativa şi prin intermediul factorului politic. Această cale poate conduce la soluţii centralizate, lipsite de mobilitate şi elasticitate. Ea este cea care întăreşte birocraţia şi limitează iniţiativa la nivelele inferioare, ale individului angajat în sistem şi la nivelul local.
c. In fine a treia cale este aceea a adaptării şcolii la iniţiativele şi sub controlul societăţii civile. Această cale ar putea să se impună şi aici este evident că evoluţia presupune competiţie şi concurenţă dar şi permanentă cooperare pentru buna gestiune a tuturor resurselor: oameni, bani, idei. Se impune în mod absolut necesar educarea societăţii civile pe toate căile posibile.
In toate situaţiile se impune ca intervenţia să vizeze aspecte strategice şi nu profesionale.
4. Prima piedică a unei şcoli de calitate este unitatea ei monolitică actuală. Se poate face educaţie de calitate şi cu şcoli diferite dacă ţintele sunt bine puse şi atingerea lor este asigurată şi mai ales dovedită.
5. Principalele piedici în adaptarea actuală a şcolii sunt centralizarea în detalii care nu se impun c entralizate şi activitatea vehement-conservatoare a sindicatelor din educaţie.
6. Nici o şcoală nu trebuie să primească bani înainte de a fi validate în fiecare moment de societate şi nu de organele de partid sau ale administraţiei.
7. Scolile trebuie să ofere deprinderi de viaţă şi nu deprinderi formale impuse din interiorul şcolii sau de la nivelul administraţiei de stat.
8. Reforma sau adaptarea şcolii nu o poate face niciodată un ministru. Ministrul şi factorii politici pot doar stimula reforma sau adaptarea şcolii. Stimularea nu înseamnă neapărat bani ci condiţii prin care experienţele bune să nu fie împiedicate.
9. Reforma nu se poate face fără aportul şi participarea părinţilor şi elevilor, în general a societăţii.
10. Părinţii şi societatea trebuie pregătiţi pentru a acţiona în stimularea reformei sau adaptării şcolii la realităţile vieţii.
11. Toate lucrările, rezultatele şi experimentele care vizează reforma sau adaptarea învăţământului trebuie să fie bine redactate, să fie publice şi să stea într-un singur loc care să fie tezaurul de cunoaştere şi experienţă al reformei şcolii şi de unde le poate accesa şi prelua orice persoană interesată
Ideile acestei sinteze sunt publice, sunt primele contribuţii la tezaurul de cunoaştere şi experienţă al reformei şcolii. Ele pot fi luate în discuţie, îmbunătăţite, argumentate şi aplicate de orice persoană de bună credinţă.
Pentru a răspunde cerinţelor de apărare a drepturilor de proprietate intelectuală orice preluare trebuie să fie realizată prin citarea corectă a sursei.